Buget și Infrastructură

La finalul lui 2020, după îndelungate negocieri, Parlamentul a aprobat bugetul UE pentru perioada 2021-2027 și pachetul de redresare NextGenerationEU, ambele totalizând suma record de peste 1800 de miliarde de Euro. Delegația USRPLUS în Parlamentul European și Grupul Renew Europe au contribuit decisiv la schimbarea în bine a sistemului de alocare a banilor europeni începând cu actualul exercițiu bugetar, aflat sub semnul pandemiei de coronavirus.

Viziunea noastră este aceea că banii europenilor trebuie să meargă către liniile de finanțare congruente cu nevoile cetățenilor, nu ale partidelor, guvernelor, alianțelor politice naționale sau regionale. Situația pe hârtie, din planurile birocratice nu reflectă cu fidelitate sau / și în timp real ceea ce oamenii din statele membre se așteaptă să se întâmple cu banii lor, gestionați de cei pe care i-au votat să-i reprezinte – fie la nivel european , fie național. În consecință, am obținut ca pentru anii următori să nu alocăm doar resurse financiare, ci să investim cu adevărat în viitor, într-o deplină consonanță cu preocupările și nevoile europenilor, precum și cu principiile și valorile care fundamentează Uniunea Europeană. Iar acesta ar trebui să fie un principiu constant în stabilirea priorităților bugetare, fără a depinde de componența politică a organismelor europene dintr-o legislatură sau alta.
Banii europeni – indiferent de sursa de proveniență sau programul de finanțare – trebuie să facă o diferență vizibilă în viața oamenilor, de aceea susținem că orice politică bugetară și proiect major trebuie să vizeze următoarele: cercetare și inovare, digitalizare, sănătate și educație incluzivă, apărare și securitate, industrie și tranziție ecologică, coeziune economică, suveranitatea alimentară a Uniunii și să țină cont de diversitate, de egalitate de șanse și de gen, cu accent asupra problematicii migrației și a generației tinere (inclusiv situația NEETs).
Susținem o Europă verde și considerăm că orice cheltuială bugetară și orice proiect major de infrastructură trebuie să aibă în vedere obiectivele UE privind clima și biodiversitatea.
Mai mult, prioritățile bugetare europene nu pot ignora ceea ce pandemia Covid19 a subliniat în mod dureros – este nevoie de o Uniune a Sănătății, iar banii alocați acestui domeniu, inclusiv sumele pentru atragerea și pregătirea profesioniștilor din sănătate, cât și fondurile care să sprijine cercetarea și inovarea trebuie să fie o constantă a finanțării la nivel european.
Implicarea reală a Parlamentului prin exercitarea atribuțiilor de control parlamentar, precum și operaționalizarea instituțiilor europene și a mecanismelor care să condiționeze finanțarea de respectarea principiilor statului de drept constituie noi măsuri care previn și combat risipirea banilor cetățenilor europeni. Parchetul European reprezintă o piedică importantă în fața corupției care vulnerabilizează statele membre și Uniunea în ansamblul său, de aceea susținem începerea activității acestei instituții noi cât mai rapid posibil. Cooperarea între EPPO, OLAF, EUROPOL, Curtea Europeană de Conturi și alte instituții de resort este esențială pentru protejarea cetățenilor europeni și garantarea folosirii fondurilor UE cu rezultate nealterate de activitatea infracțională de pe teritoriul unui stat membru și cea transfrontalieră.
Introducerea de noi surse proprii pentru colectarea de venituri la bugetul Uniunii reprezintă o reală reformare a UE, iar primul pas a fost deja făcut – noua contribuție pentru materiale plastice, urmând ajustarea la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon, o taxă digitală și sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii. Toate aceste modificări vor genera sume considerabile în bugetul european, mai independent, autonom față de veniturile provenite de la statele membre.

Pandemia de coronavirus reprezintă o cumpănă dezastruoasă în istoria comună a Europei, dar este și oportunitatea de a reconstrui o Uniune mai puternică la nivel economic, politic, social. Redresarea post-Covid19 ne oferă șansa pentru o schimbare majoră, este momentul cel mai bun pentru acele reforme îndelung discutate și dezbătute pe care acum le putem pune în practică. Și suntem forțati să o facem dacă vrem să nu repetăm haosul generat de pandemie la următoarea provocare similară.
Avantajele fiecărui cetățean în urma acestei ambițioase reforme bugetare europene ce se va reflecta major în investițiile destinate infrastructurii se referă la mult-așteptatele și necesarele tranziții: cea verde și cea digitală. Unele dintre cerințele-cheie pentru viitoarele alocări de fonduri vizează obiectivele ecologice și digitale ale UE – cel puțin 37% din planul de redresare a statelor membre trebuie să sprijine tranziția verde, iar cel puțin 20% trebuie să sprijine transformarea digitală.
Economiile statelor membre vor fi mai sustenabile și mai reziliente – pe scurt, vor fi mai bine pregătite să facă față unor perioade de restricții și lipsuri precum anul 2020, care a pus la pământ industrii întregi și a adâncit riscul de sărăcie și excluziune socială peste tot în lume, iar Europa nu face excepție. De reținut că economiile nu sunt mecanisme abstracte sau cifre în eter – ele se traduc în nivelul de trai, în locuri de muncă, în generații mai competente și mai bine adaptate la și cu noile tehnologii, la un mediu care favorizează inițiativele private și antreprenoriatul și într-un climat sănătos, fără costurile asociate poluării.
Lupta împotriva corupției prin noi structuri la nivel european și mecanismul condiționării alocării resurselor pe baza respectării principiilor statului de drept garantează că banii pe care cetățenii îi plătesc în taxe și impozite și care ajung să fie redistribuiți prin finanțare europeană sunt protejați în fața activității infracționale și nu vor fi risipiți sau deturnați de lideri politici iresponsabili, de grupuri de interese sau de crima organizată. Iar asta înseamnă progres rapid și prosperitate ridicată, în conformitate cu nivelul record al investițiilor din acest nou exercițiu bugetar și, cel mai probabil, cu următoarele planuri de buget ale Uniunii. Mai mult, eliminarea corupției, a criminalității și implicit a punctelor nevralgice de pe teritoriul statelor membre constituie fără echivoc consolidarea poziției strategice a UE la nivel regional și global, ceea ce se traduce într-o mai mare siguranță și securitate a fiecărui cetățean european.

Toate aceste aspecte trebuie să-și găsească locul în cadrul dezbaterilor Conferinței privind Viitorul Europei, iar scopul să fie definitivarea soluțiilor identificate în urma consultărilor ca principii-ghid permanente. Dincolo de reformele propuse de un grup parlamentar sau altul, trebuie să înțelegem odată pentru totdeauna că informarea și comunicarea coerentă, susținută, reală care să promoveze implicarea activă și participarea cetățenilor europeni constituie singura soluție viabilă pentru creșterea încrederii în Uniunea Europeană și într-un viitor sigur și prosper împreună.