La finalul lui 2020, după îndelungate negocieri, Parlamentul a aprobat bugetul UE pentru perioada 2021-2027 și pachetul de redresare NextGenerationEU, ambele totalizând suma record de peste 1800 de miliarde de Euro. Delegația USRPLUS în Parlamentul European și Grupul Renew Europe au contribuit decisiv la schimbarea în bine a sistemului de alocare a banilor europeni începând cu actualul exercițiu bugetar, aflat sub semnul pandemiei de coronavirus.
Viziunea noastră este aceea că banii europenilor trebuie să meargă către liniile de finanțare congruente cu nevoile cetățenilor, nu ale partidelor, guvernelor, alianțelor politice naționale sau regionale. Situația pe hârtie, din planurile birocratice nu reflectă cu fidelitate sau / și în timp real ceea ce oamenii din statele membre se așteaptă să se întâmple cu banii lor, gestionați de cei pe care i-au votat să-i reprezinte – fie la nivel european , fie național. În consecință, am obținut ca pentru anii următori să nu alocăm doar resurse financiare, ci să investim cu adevărat în viitor, într-o deplină consonanță cu preocupările și nevoile europenilor, precum și cu principiile și valorile care fundamentează Uniunea Europeană. Iar acesta ar trebui să fie un principiu constant în stabilirea priorităților bugetare, fără a depinde de componența politică a organismelor europene dintr-o legislatură sau alta.
Banii europeni – indiferent de sursa de proveniență sau programul de finanțare – trebuie să facă o diferență vizibilă în viața oamenilor, de aceea susținem că orice politică bugetară și proiect major trebuie să vizeze următoarele: cercetare și inovare, digitalizare, sănătate și educație incluzivă, apărare și securitate, industrie și tranziție ecologică, coeziune economică, suveranitatea alimentară a Uniunii și să țină cont de diversitate, de egalitate de șanse și de gen, cu accent asupra problematicii migrației și a generației tinere (inclusiv situația NEETs).
Susținem o Europă verde și considerăm că orice cheltuială bugetară și orice proiect major de infrastructură trebuie să aibă în vedere obiectivele UE privind clima și biodiversitatea.
Mai mult, prioritățile bugetare europene nu pot ignora ceea ce pandemia Covid19 a subliniat în mod dureros – este nevoie de o Uniune a Sănătății, iar banii alocați acestui domeniu, inclusiv sumele pentru atragerea și pregătirea profesioniștilor din sănătate, cât și fondurile care să sprijine cercetarea și inovarea trebuie să fie o constantă a finanțării la nivel european.
Implicarea reală a Parlamentului prin exercitarea atribuțiilor de control parlamentar, precum și operaționalizarea instituțiilor europene și a mecanismelor care să condiționeze finanțarea de respectarea principiilor statului de drept constituie noi măsuri care previn și combat risipirea banilor cetățenilor europeni. Parchetul European reprezintă o piedică importantă în fața corupției care vulnerabilizează statele membre și Uniunea în ansamblul său, de aceea susținem începerea activității acestei instituții noi cât mai rapid posibil. Cooperarea între EPPO, OLAF, EUROPOL, Curtea Europeană de Conturi și alte instituții de resort este esențială pentru protejarea cetățenilor europeni și garantarea folosirii fondurilor UE cu rezultate nealterate de activitatea infracțională de pe teritoriul unui stat membru și cea transfrontalieră.
Introducerea de noi surse proprii pentru colectarea de venituri la bugetul Uniunii reprezintă o reală reformare a UE, iar primul pas a fost deja făcut – noua contribuție pentru materiale plastice, urmând ajustarea la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon, o taxă digitală și sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii. Toate aceste modificări vor genera sume considerabile în bugetul european, mai independent, autonom față de veniturile provenite de la statele membre.
