Democrație

 

Ce nu merge bine?

Reprezentanții trimiși de cetățeni în Parlamentul European nu au putere de decizie egală cu Consiliul UE asupra unor subiecte foarte importante, precum relațiile externe, extinderea, taxarea sau măsuri în domeniul securității și protecției sociale. Deși Tratatul de la Lisabona consfințește în mare măsură egalitatea decizională dintre Parlamentul European și Consiliul UE, au rămas multe domenii în care Consiliul are întâietate, fără ca Parlamentul să aibă un rol activ. Există aici un deficit de democrație, puterea decizională este dezechilibrată în favoarea reprezentanților statelor, un rezultat al filosofiei fondatoare a UE, ca uniune a statelor componente, nu neapărat a cetățenilor.

Deficitul de democrație apare și în procesul de alegere al Președintelui Comisiei Europene. Acest proces ar trebui, potrivit logicii democrației reprezentative să se bazeze pe votul cetățenilor în alegerile europarlamentare, dar, așa cum s-a văzut și la ultimele alegeri, a fost mai tot timpul tranșat în negocieri din spatele ușilor închise. Această situație produce confuzie generală și scade încrederea cetățenilor și interesul lor pentru alegerile europene. Mai mult, există organisme foarte importante la nivelul Uniunii Europene, precum Eurogrupul, care funcționează după propriile reguli, nefiind integrat pe de-a-ntregul în cadrul instituțional comunitar. De cele mai multe ori aceste organisme reflectă o integrare diferențiată la nivelul UE.

O reformă a modului cum sunt organizate alegerile europarlamentare în sine este necesară. În acest moment, alegerile, deși europene, au loc în cadrul unor sisteme naționale diferite și sunt controlate de partide naționale, de cele mai multe ori cetățenii fiind chemați la urne prin mesaje orientate mai degrabă pe dispute naționale. Acest mod de a organiza alegeri răpește șansa de a dezbate subiecte cu rezonanță europeană, de a conecta cetățenii la un spațiu public european și induce senzația de înstrăinare față de instituțiile de la Bruxelles în rândul electoratului.

Care sunt soluțiile propuse de noi?

Vocea cetățenilor europeni ar trebui să se audă nu doar mai des, ci și mai apăsat. Alegerile europene trebuie să fie un moment definitoriu pentru viața Uniunii, iar votul cetățenilor trebuie să stea la baza alegerii șefului executivului european. Președintele Comisiei Europene trebuie desemnat în baza rezultatului alegerilor, reflectând propunerea unei majorități formate în Parlament. Candidații pentru poziția de președinte al executivului european ar putea candida pe liste transnaționale, astfel încât să obțină un mandat din partea tuturor cetățenilor. Introducerea listelor transnaționale ar reforma și procesul electoral, reducând influența disputelor naționale în campania electorală și conectând cetățenii la dezbaterile de la nivel european. Listele transnaționale ar trebui să reflecte echilibrul geografic european iar deputații aleși pe aceste liste s-ar adăuga celor aleși conform proporțiilor naționale, fără a afecta actuala repartizare a mandatelor.
Pe lângă acest lucru, e necesar ca Parlamentul European, ales direct de cetățenii europeni, să obțină putere decizională egală cu reprezentanții statelor membre din Consiliu asupra tuturor politicilor europene pentru a ajunge la un echilibru între puterea de decizie a reprezentanților cetățenilor și puterea de decizie a reprezentanților statelor. Mai mult, asemeni oricărui Parlament național, și Parlamentul European ar trebui să dobândească puterea de inițiativă legislativă, în acest moment, doar Comisia Europeană având această prerogativă.

Tot Parlamentul European trebuie să aibă autoritatea de a-și îndeplini una dintre cele mai importante atribuții parlamentare, anume capacitatea de control democratic al instituțiilor comunitare, inclusiv pentru zona euro. Moneda europeană este guvernată în acest moment la nivelul Eurogrupului, un organism informal care acționează după propriile reguli. Nu ne dorim un parlament separat pentru zona euro, ci Parlamentul European trebuie să fie instituția care, în virtutea mandatului democratic primit de la cetățenii europeni, să aibă putere de decizie și asupra euro.

 

 

Ce nu merge bine?

În domenii sensibile precum taxarea, relațiile externe, extinderea, sediile instituțiilor europene etc. unanimitatea este necesară în Consiliu, ceea ce poate permite „sechestrarea” unor decizii importante. Este astfel necesar să analizăm dacă în unele din aceste domenii nu ar trebui introdusă decizia prin majoritate calificată.

Mai mult, actualul cadru instituțional crează confuzie atât pentru cetățenii europeni cât și pentru partenerii externi ai Uniunii Europene. Cine este de fapt liderul Uniunii Europene? Președintele executivului european, președintele Consiliului European, președintele Parlamentului European sau al Consiliului UE? Pe cine trebuie să sune Washingtonul dacă vrea să vorbească cu Europa? Toate acestea creează și probleme de eficiență instituțională.

 

Care sunt soluțiile propuse de noi?

Conferința privind Viitorul Europei este oportunitatea de a discuta despre eficiența instituțiilor europene.

Consiliul UE este de numeroase ori blocat în a lua o decizie rapidă de regula unanimității. Avem astfel nevoie să analizăm dacă în anumite domenii în care avem nevoie de o capacitate de reacție rapidă a UE regula unanimității în Consiliu ar putea fi înlocuită de cea a majorității calificate.

 

Ce este votul prin majoritate calificată?

Deciziile în Consiliul UE pot fi luate cu votul a 55% din statele membre (15 din 27) care reprezintă cel puțin 65% din cetățenii Uniunii Europene.

 

Eficiența instituțiilor ține și de o funcționare simplificată. În acest sens, o opțiune potrivită este acea de a unifica Președinția Comisiei Europene cu Președinția Consiliului European. În acest moment, Președintele Comisiei participă la sesiunile Consiliului European, dar acestea sunt conduse de Președintele Consiliului European care are un rol de mediator între opiniile, uneori divergente, din Consiliu. Considerăm că această funcție poate fi asumată de Președintele Comisiei, care ar avea astfel un rol mai întărit în relație cu liderii statelor membre. O astfel de măsură ar eficientiza și simplifica funcționarea instituțiilor europene.

 

 

Prin introducerea listelor transnaționale în alegerile europarlamentare s-ar schimba și modul în care cetățenii votează. Ar avea la dispoziție două voturi, unul ca și până acum, pentru un reprezentant în Parlamentul European ales la nivel național, iar al doilea vot pentru un reprezentant ales într-o singură circumscripție electorală europeană. Diversificarea opțiunilor ar fi benefică, cetățenii putând astfel să voteze pentru persoane care în mod normal nu ar fi pe buletinul de vot în actualul sistem. Listele transnaționale vor trebuie să respecte echilibrul dintre țările Uniunii Europene, iar europarlamentarii aleși pe aceste liste se vor adăuga la cotele actuale de reprezentanți desemnați pentru fiecare stat membru.
Mai mult, pe aceste liste transnaționale europenii l-ar putea găsi și pe viitorul Președinte al Comisiei Europene. Mulți dintre cetățeni sunt dezinteresați de alegerile europarlamentare pentru că le percep ca fiind un proces distant și fără miză imediată. Oferind o față acestui proces și o miză imediată precum desemnarea Președintelui executivului european, această reformă ar crește interesul pentru alegerile europarlamentare și încrederea în sistemul democratic european. Cu atât mai mult cu cât persoana pe care cetățenii pun direct votul ar putea deveni și Președintele Consiliului European.
Extinderea votului prin majoritate calificată în Consiliul și transformarea Parlamentului European într-un partener egal al Consiliului în deciziile din toate domeniile ar duce în timp la întărirea democrației europene, la simplificare și eficientizarea modului de lucru al instituțiilor europene și deci la o mai bună înțelegere a mecanismului de decizie.

Credem că aceste propuneri trebuie să fie supuse dezbaterii în cadrul Conferinței privind Viitorul Europei. Deși sunt subiecte sensibile, care pot necesita modificări de Tratate pentru a fi implementate, este necesar să le punem în discuție.