Justiție și Schengen

Ce nu merge bine?

Spațiul Schengen este una dintre principalele realizări ale proiectului european, care permite deplasarea nerestricționată a peste 400 de milioane de persoane, având o valoare de neestimat atât pentru cetățeni, cât și pentru întreprinderi. Este un spațiu unic în istorie și în lume. Totuși, ca răspuns la pandemia de COVID-19, majoritatea statelor membre au reintrodus controale la frontierele interne sau au închis astfel de frontiere, parțial sau total, inclusiv pentru cetățenii europeni și membrii familiilor acestora. Aceste controale au afectat drepturile și libertățile cetățenilor consacrate de dreptul Uniunii Europene.

Un alt aspect ce face ca spațiul Schengen sa nu fie pe deplin funcțional este că la 14 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România, alături de alte 3 state membre, nu sunt încă parte a acestuia, deși toate condițiile necesare pentru aplicarea deplină a acquis-ului Schengen au fost îndeplinite de către România încă din 2011.

Care sunt soluțiile propuse de noi?
În primul rând, solicităm în mod constant Consiliului și statelor membre să finalizeze integrarea în Schengen a tuturor statelor membre UE. Consiliul trebuie să prezinte un nou proiect de decizie privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria și România în cel mai scurt timp posibil. Doar prin solidaritate, responsabilitate și încredere reciprocă între statele membre, viitorul spațiului Schengen poate fi unul nefragmentat.

În al doilea rând, revenirea rapidă la o zonă Schengen pe deplin funcțională este esențială. Comisia trebuie să preia coordonarea acțiunilor la nivel european, având ca obiectiv abordarea unitară pe care criza COVID-19 o prezintă pentru sănătatea cetățenilor europeni, menținând în același timp spațiul Schengen ca un spațiu fără controale la frontierele interne, mai ales în contextul apariției adeverinței electronice verzi.

În al treilea rând, solicităm Comisiei să elaboreze o propunere de reformare a guvernanței Schengen, adaptată noilor provocări, care să ducă la consolidarea încrederii reciproce între statele membre și la garantarea unor instrumente legislative eficiente, care ar permite un răspuns european coordonat și unitar la provocări cum ar fi pandemia de COVID-19, menținând în același timp dreptul la libera circulație, precum și absența controalelor la frontierele interne.

Ce nu merge bine?

Protejarea valorilor europene este elementul central al cetățeniei europene și este înscrisă în ADNul identității europene. Democrația liberală este supusă actualmente unor atacuri puternice provenind atât din interiorul, cât și din exteriorul Uniunii Europene. Protejarea și promovarea drepturilor și libertăților cetățenilor europeni ar trebui să fie o prioritate politică majoră întrucât acest lucru este sinonim cu protejarea proiectului European însuși. Democrația, drepturile fundamentale și statul de drept nu sunt doar idealuri abstracte, ele sunt esențiale, în termeni foarte concreți, pentru funcționarea Uniunii.

Regresul în materie de stat de drept și libertăți fundamentale din anumite state membre, poate afecta în mod serios încrederea reciprocă atât de necesară cooperării la nivel european, mai cu seamă în Spațiul de libertate, securitate și justiție și pune în pericol realizarea obiectivelor Uniunii definite în articolul 3 al Tratatului. Respectarea drepturilor fundamentale este vitală pentru politicile comune privind migrația și azilul, ca și pentru cooperarea polițienească și judiciară. Iar statul de drept nu numai că reprezintă o garanție pentru respectarea drepturilor fiecărui cetățean european, ci este esențial și pentru realizarea pieței comune europene și încrederea investitorilor.

Criza statului de drept din mai multe state membre reprezintă o amenințare existențială la adresa proiectului european și pune sub semnul întrebării garanțiile instituționale și procedurale existente la nivel european. Deși de-a lungul timpului Uniunea Europeană s-a dotat treptat cu o serie de instrumente menite să apere valorile europene (introducerea articolului 7, Mecanismul european privind statul de drept, Raportul anual privind statul de drept…) cetățenii europeni constată că distrugerea sistematică a statului de drept din unele state membre nu a fost adresată cu adevărat la nivelul Uniunii. Mulți dintre europeni au sentimentul că, de ani de zile, UE dezbate politicos modul în care evoluțiile antidemocratice din statele membre pot fi oprite, fără ca nimic concret să se întâmple. Atât Ungaria, cât și Polonia sunt în prezent supuse unor proceduri prelungite în temeiul articolului 7 în fața Consiliului pentru a determina existența unui risc clar de încălcare gravă a statului de drept de către autoritățile poloneze (sesizat de către Comisie în 2017) și un risc clar de încălcare gravă de către autoritățile ungare a multora dintre valorile fundamentale ale UE (trimisă Consiliului de către Parlament în 2018). Aceste proceduri rămân blocate în Consiliu, iar situația din aceste două țări nu face decât să se deterioreze.

Așa cum ne arată experiența ultimilor ani, corupția cu fonduri europene și derapajele în materie de stat de drept sunt strâns legate. Acțiunea europeană pentru a proteja statul de drept și drepturile fundamentale trebuie deci să țintească acolo unde îi va durea cel mai tare pe politicienii corupți. Conform unui recent sondaj, aproape opt din zece europeni (77%) susțin ideea că UE ar trebui să furnizeze fonduri statelor membre numai dacă guvernul național pune în aplicare statul de drept și principiile democratice. Regulamentul din decembrie 2020 instituind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii trebuie să fie aplicat urgent și consecvent.

Care sunt soluțiile propuse de noi?

Declarația comună asupra Conferinței privind Viitorul Europei menționează explicit „drepturile și valorile europene, inclusiv statul de drept” printre tematicile ce vor fi abordate. Conferința privind Viitorul Europei este deci o oportunitate unică, lucrând împreună cu cetățenii europeni, de a găsi răspunsuri pentru criza statului de drept din Europa.

Raționalizarea procedurii articolului 7
Inabilitatea Consiliului de a proteja valorile Uniunii este regretabilă și a facilitat nesocotirea lor de către statele membre supuse acestei proceduri. Ezitările Consiliului pot fi conturnate prin revizuirea următoarelor aspecte:

Eliminarea exigenței votului în unanimitate și realinierea majorităților prevăzute în paragrafele 1 și 2 ale acestui articol

Unanimitatea în Consiliul European este azi necesară pentru a determina existența unor încălcări grave și persistente ale valorilor Uniunii, în timp ce o majoritate de patru cincimi dintre membrii Consiliului și acordul Parlamentului European sunt necesare pentru a determina existența unui risc clar de încălcare gravă. Aceste praguri ridicate pentru activare fac azi mecanismul, denumit și „opțiunea nucleară”, greu de utilizat. Realinierea majorităților la patru cincimi pentru ambele ar oferi mai multă flexibilitate.

Introducerea de limite temporale clare pentru adoptarea sancțiunilor pentru a împiedica procedurile să treneze fără rezultate substanțiale.

Asigurarea complementarității și coerenței: un cadru european privind protejarea democrației, statului de drept și a drepturilor fundamentale
Cadrul european privind protejarea statului de drept este azi asemenea unor piese de puzzle ce nu se imbrică suficient de bine. Raportul anual privind statul de drept, ciclu de monitoring aplicabil tuturor statelor membre lansat în septembrie 2020, trebuie sa devină pilonul central al unei acțiuni coerente și decise pentru protejarea valorilor Uniunii. Pentru a preveni regresiuni în materie de stat de drept, dincolo de elemente descriptive, e esențial ca el să conțină o evaluare serioasă a situației și recomandări specifice fiecărei țări, cu obiective clare și termene de implementare. Raportul anual privind statul de drept ar putea fi astfel utilizat pentru a aplica concret condiționalitatea în materie bugetară.

Conferința privind Viitorul Europei ar putea reprezenta un moment decisiv pentru Instituirea unui mecanism al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale, sub forma unui acord interinstituțional ce integrează tot arsenalul de instrumente actualmente disparate ale Uniunii. Parlamentul European a cerut acest lucru din 2016 și și-a clarificat poziția în 2020, lărgindu-l la democrație și drepturi fundamentale. El ar urma să înlocuiască diversele instrumente, inclusiv MCV și mecanismul de protecție a statului de drept și să fie consolidat prin „recomandări clare specifice fiecărei țări, cu un calendar și obiective pentru punerea lor în aplicare”. Încălcările ar duce la măsurile prevăzute la articolul 7, proceduri de încălcare a dreptului comunitar sau punerea în aplicare a condiționalității bugetare.

Acest mecanism coerent ar permite totodată implicarea Parlamentului European în audierile organizate în cadrul articolului 7. Parlamentul European este în prezent exclus din audierile organizate sub articolul 7, chiar și atunci când acesta este instituția ce a declanșat procedura, cum s-a întâmplat în cazul Ungariei. Presiunea politică suplimentară exercitată de Parlamentul European este un ingredient necesar accelerării procedurilor.

Acordul interinstituțional ar consemna și angajamentul solemn al principalilor actori ai procedurii articolului 7 de a o aplica cu seriozitate, respectând prerogativele fiecărei instituții și promovând cooperarea sinceră dintre ele. Instituțiile europene ar trebui să se pună de acord asupra modalităților de a spori eficacitatea audierilor, inclusiv privind organizarea lor în mod regulat.

Consolidarea libertății presei și a pluralismul media la nivel european

Pluralismul și libertatea presei sunt vectori esențiali ai statului de drept, ai responsabilității democratice și luptei împotriva corupției. Comisia europeană analizează situația în ceea ce privește independența autorităților de reglementare, proprietatea mass-media, publicitatea publică, siguranța jurnaliștilor și accesul la informații. UE nu are însă prerogative proprii în această materie, iar Comisia se bazează pe regulile pieței interne pentru a promova și proteja pluralismul presei și pentru a sprijini sectorul media. În contextul multiplicării încălcărilor libertății presei și a atacurilor împotriva jurnaliștilor în Europa, această abordare fragmentară este insuficientă. Propunem prin urmarea extinderea competențelor partajate ale Uniunii, pentru a acoperi acest sector, precum și crearea unui Observator European al libertății presei care să monitorizeze constant situația din statele membre. Totodată, susținem instituirea unui fond permanent dedicat sprijinirii jurnaliștilor de investigație și a unei platforme europene de alertă rapidă în cazul jurnaliștilor amenințați în Uniune.

Schimbările propuse vor oferi atât garanții de încredere pentru cetățeni în actul de justiție, cât și garanții profesionale persoanelor care își dedică viața protejării valorilor europene comune precum libertatea, democrația, egalitatea, demnitatea umană, respectarea drepturilor omului și respectarea statului de drept. Uniunea Europeană trebuie să ofere în mod echitabil cetățenilor săi, siguranța, bunăstarea și calitatea vieții pe care aceștia le așteaptă, iar profesioniștilor din domeniu cadrul necesar pentru a-și putea exercita cu maximă eficiență rolul jucat în combaterea infracționalității transfrontaliere și a comportamentului extremist.

Aderarea României și a celorlalte state la spațiul Schengen va aduce fără îndoială avantaje atât pentru turiști, cât și pentru transportatorii de mărfuri, prin înlăturarea controlului documentelor de călătorie. Drumurile cu avionul, trenul, autocarul sau mașina personală vor deveni automat mai scurte, iar în cazul transportatorilor, chiar mai ieftine. Economia va beneficia de aceste avantaje din plin. România va deveni frontiera Schengen cea mai importantă ca poziționare geo-strategică din întreaga Uniune.

Potrivit sondajului Eurobarometru privind Viitorul Europei, 32% dintre europeni consideră că respectul pentru democrație, drepturile omului și statul de drept este principalul atu al Uniunii. În 14 state europene, el este considerat chiar cel mai important atu al Uniunii. Schimbările propuse vor contribui la menținerea Uniunii ca veritabil campion al libertății și dreptății în Europa și în lume. Un mecanism funcțional și eficient în materie de democrație, stat de drept și drepturi fundamentale, care va înlocui mecanismul MCV pentru România, o dată ce obligațiile în materie de justiție și stat de drept vor fi îndeplinite, sunt obiective esențiale de etapă în acest parcurs.